61 de ore – Lee Child (recenzie, editura Trei), roman din seria Jack Reacher

Jack Reacher este personajul central al seriei cu același nume. Fost ofițer din poliția militară a Armatei Statelor Unite, Reacher cutreieră țara având slujbe dintre cele mai ciudate și investigând cazuri dubioase și complicate.

Cum și eu sunt o ciudată, nu se putea să iau seria asta în ordine. Nu am simțit o clipă că ar fi romanul cu nu știu ce număr, m-am bucurat pur și simplu de adrenalina pe care o pompează Lee Child cu atâta îndemânare. Da, e mai bine să parcurgi toate romanele dacă vrei să îl cunoști mai bine pe Reacher, dar nu că nu ți-ai da seama de la prima scanare că ai de-a face cu un tip dur și o minte mai ascuțită decât un brici.


 El nu vrea să facă lumea mai bună. Doar că nu-i plac oamenii care o fac mai rea.

61 de ore – un roman remarcabil

Dacă nu ar fi votat draga mea prietenă Tatiana cartea asta ca fiind cartea anului 2018 pentru ea, cu siguranță, mai stătea mult și bine pe raftul meu. O primisem în dar de la altă minunată (Cristina de la Cărți de ciocolată) și o așezasem binișor pe raftul cu „de încercat”. Cu Lee Child nu avusesem onoarea să mă întâlnesc (din punct de vedere literar) până acum. Cum gusturile se cultivă în timp, thrillerele au intrat în „meniul” meu de puțină vreme. Am mult de recuperat și mult de citit, dar când mi se pune pata pe o carte, apoi să te ții! Nu iau seria de la capăt nici dacă mă pici cu ceară. Am căutat (după ce ajunsesem cu asta pe la jumătate) și alte cărți de-ale lui la bibliotecă, prea se lipise repede de mine. Stilul alert și cuvintele alese cu grijă ți se insinuează pe nesimțite în suflet. Da, intuiți bine. Lee Child este un alt autor care va fi vânat și citit tot mai des.

Jack Reacher este o figură. A escaladat repede treptele pe scara preferaților mei, ba chiar aproape că se uită de sus la alții. A fost dragoste la prima vedere. Încă mă fascinează istețimea răspunsurilor sale, atenția pe care o acordă fiecărui detaliu și codul onoarei pe care singur și l-a modelat. Evident, Reacher intrigă. Pare dur, dar se pot observa frământările sale interioare. Călătorește fără bagaje, dacă are nevoie de haine și le poate cumpăra de pe unde ajunge, se împrietenește rapid pentru că știe să pună întrebările corecte și să ofere răspunsurile potrivite. Când vine vorba de anchete polițiste, Reacher se remarcă de departe. Este inteligent, are o gândire de ansamblu și știe să caute chiar și acul în carul cu fân. Ei, l-am elogiat destul. Pe scurt, mi-a plăcut. Mult.

61 de ore – tensiune în stare pură

După cum v-am spus deja, „61 de ore” este primul roman din seria „Jack Reacher” pe care l-am citit. Tensiunea acumulată de-a lungul lecturii s-a soldat cu dureri de mâini și cu mama migrenelor amenințând să înceapă în spatele ochilor mei. După ce că subiectul era unul extrem de serios, autorul mai inserează și o numărătoare inversă. 61, 57, 45, 37 de ore rămase… până când? Ce se întâmplă când se ajunge la 0? Reacher pățește ceva? Reacher întâlnește un adversar pe măsura sa? Ce se întâmplă?

Ei, ca să aflu, trebuia sa trec prin toate etapele, dar nu regret. Călătoria a fost una faină de tot! Reacher nu trebuie neapărat să plănuiască următoarea oprire, cazurile grele sau necazurile se pare că îl pot găsi și singure. Aflat într-un autobuz plin cu excursioniști simpatici, Reacher este nevoit să înfrunte o furtună de zăpadă. Autobuzul plin cu bătrânei, aproape că se lovește frontal cu altă mașină și ajunge să derapeze în afara carosabilului. Aflați între două fronturi climatice nefavorabile, Reacher și șoferul autobuzului caută ajutor la poliția din Bolton, un orășel din Dakota de Sud. Câțiva pasageri aveau răni ușoare și era din ce în ce mai frig în autobuz.

Grație unui polițist responsabil, toată lumea este transportată în siguranță, dar lui Reacher nu îi ia prea mult să își dea seama că tensiunea plutea în aer în micul oraș. Se construise o închisoare, lucru care resuscitase orașul (mulți vizitatori treceau pe aici și foloseau tot ce avea Bolton de oferit), dar se aciuase pe acolo și o bandă de motocicliști, bandă care crea probleme șa orice pas. O bătrânică simpatică, fostă profesoară și bibliotecară, fusese singura martora la o tranzacție cu droguri, iar acum era păzită permanent de polițisti. Agentul Peterson și șeful poliției credeau cu tărie că singurii responsabili pentru toate problemele erau motocicliștii, așa că, aveau nevoie de mărturia doamnei Salter pentru a ajunge la capul rețelei. Banda trebuia anihilată cu orice preț, dar era ușoară lupta cu mafia drogurilor?

Peterson prinde încredere în Reacher, cam prea repede aș spune eu, și îl cooptează pe acesta în ancheta lor. Era evident că Jack era priceput, iar bietul Peterson avea nevoie de orice mână de ajutor, curând toate responsabilitățile aveau să treacă pe umerii lui.

Nu ar fi fost o misiune grea păzirea doamnei Salter, dar acordul semnat cu cei de la închisoare era unul foarte strict: dacă suna alarma, toți polițiștii trebuiau să se prezinte de urgență la închisoare. Alarma era momentul perfect pentru anihilarea martorului incomod. Cine venea după ea și ce se ascundea în orășelul acela micuț?

Sunt mult mai multe detalii pe care nu are rost să vi le precizez, e mai bine să le trăiți și să le descoperiți voi singuri, asta dacă nu ați citit deja cartea. Acțiunea este predominantă, elementele care pot răsturna totul sunt bine introduse în scenă, personajele sunt plăcute și bine construite. Mi-a plăcut mult modul în care autorul a asamblat toată povestea și știu că voi mai căuta și alte cărți semnate de el (chiar acum citesc una, Ancheta – apărută la editura Litera).

Romanul a apărut la Editura Trei. Îl puteți găsi pe Libris.

Eu vi-l recomand!

An aparitie: 2016

Autor: Lee Child

Categoria: Literatura Universala

Colectie: Fiction Connection

Editie: Necartonata

Editura: TREI

Format: 200×130

Nr. pagini: 481

Traducator: Constantin Dumitru-Palcus

Reclame

9 gânduri despre ”61 de ore – Lee Child (recenzie, editura Trei), roman din seria Jack Reacher

  1. Sebi zice:

    Luni am terminat de citit „Fără al doilea nume” de Lee Child . E o colecție de povestiri avându-l personaj principal de Jack Reacher. Îl vedem în copilărie, adolescent, polițist militar…În rest, am citit toate cărțile din serie ( începută de cei de la Humanitas, parcă, și continuată de cei de la Trei). Cu o excepție, „Filiera de la miezul nopții”.

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.