Urmașii de sânge și os – Tomi Adeyemi (recenzie, Epica Publishing House)(Vol. 1 din trilogia „Zestrea Orïshei”

Doamne, cum a fost cartea asta! O poveste frumoasă, adrenalină, elemente fantasy, copertă cartonată, grafică de excepție! Ce să mai…festin literar! Musai trebuie să felicit echipa de la Epica Publishing House pentru această alegere! Sper să mai avem parte de așa minunății. Evident, cu coperte cartonate. 

Am primit cartea chiar de ziua mea. Ambalată frumos, lucru pe care l-am apreciat foarte tare, mă atrăgea ca un magnet. A trecut ceva timp de la ultima lectură fantasy, așa că nu am stat prea mult pe gânduri când am ales-o pe ea. Vă mai spun că mai întâi am răsfoit-o minute bune? Nu mă săturam de ea. Supracoperta este magnifică! 

45494891_2220122438254459_3254050730222288896_o

După primele pagini eram și curioasă și speriată. Mi se părea că sunt parte dintr-o lume complexă, lume pe care nu voi fi capabilă să o asimilez. Trebuie să spun că fiecare element este gândit strategic înainte și potrivirea lor în context este uluitoare! Este o poveste total diferită față de tot ce am citit și am asemănat-o cu o cărare pe care o urmezi fără să știi unde te duce. Când ai impresia că vei ajunge în vreo fundătură, bum! se desface totul sub ochii tăi cu o viteză amețitoare! Vă spun că am citit-o cu nesaț, nu mă săturam de poveste și nu încetam să mă minunez de cât de frumos a luat autoarea lucrurile din viața reală și le-a transpus într-o operă fantasy. Nu a inventat nu știu ce creaturi cu nume ciudate, are și ea creaturile ei, dar le dezvoltă din numele care deja există în jurul nostru. Leopanari – nu vi se pare că seamănă cu leoparzii? Genială chestie! 

Am citit multe povești despre rasism și stiu sigur că voi mai citi. Ce legătură are? Autoarea ia rasismul și îl transferă în povestea ei. Există ură, există zbucium, există scântei atunci când două lumi se ciocnesc, există suferință și moarte. Totul are un corespondent în lumea reală. 

În timp ce citeam cartea, aveam doar o întrebare în minte. Ce o să scriu despre cartea asta? Este o carte care te lasă fără cuvinte. Nu neapărat pentru că este nu știu ce capodoperă, ci pentru că te lovește în plexul solar cu multitudinea de chestii fantastice pe care le are inserate, pentru că te lovește forța cu care face paradă cu personajele ei greu de uitat, pentru că te uimește prin asemănarea evidentă cu lumea noastră (în anumite situații). Este acel gen de roman pe care ai nevoia să îl guști singur pentru a-l aprecia. 

După forța și cantitatea de informații din primele pagini, mi-era teamă că autoarea va deraia pe final și va transforma totul într-o poveste previzibilă și cu accente de romane young adult. Aproape că îmi era teamă să înaintez. Mă speria gândul unor posibile povești de dragoste, dar am remarcat, odată ajunsă în punctul nevralgic, că totul se potrivea scenariului creionat de autoare. Nu mi se pare nimic forțat, totul vine ca o descătușare, ca o nevoie de siguranță și de acceptare. V-am zăpăcit? Nici nu știu de unde să încep. 

Romanul ăsta zici că este o pânză de păianjen. Cu multe urzeli, multe fire lipicioase, toate adăugând savoare și farmec unei povești pe care o voi purta cu mult drag în sufletul meu.

Zélie este personajul meu preferat din acest roman. Bine, nici fratele ei Tzain nu este departe. Zélie este specială, este descendentă a majilor, o divineră cu putere specială. Divinerii aveau pielea închisă la culoare și părul alb. Fiecare avea în sângele lui o super putere. Majii erau cei care controlau elementele lumii. Existau Majii minții, apei, fierului și ai pământului, timpului etc. Din nefericire, Magia lor fusese distrusă în urma unui Raid pus la cale de regele din Orïsha. Mai mult ca un act de răzbunare decât un act de justiție, Raidul lăsase în urmă sate pârjolite și copii orfani. Pentru că nu mai exista Magie și Maji, regele îi lasă în viață pe divineri, copiii Majilor. Puterea lor se trezea când ei împlineau treisprezece ani, dar nu mai exista pericol acum. 

”Ne-au ucis mama. Ne-au luat magia. Au încercat să ne îngroape.”

Nimeni nu știa că mai există o cale pentru a aduce Magia înapoi. Un pumnal de os, un pergament străvechi și piatra soarelui, un Maji și un ritual special. Toate reunite puteau recrea legătura cu Mama Cer. Magia putea să renască!

Zélie pare să fie un magnet pentru dezastre! Se antrenează sub stricta supraveghere a Mamei Agba. Într-o zi, pe când ajută o fată să fugă de gărzile de la palat, divinera noastră își va da viața peste cap într-un stil unic! Fugara nu era nimeni alta decât Prințesa Amari. Amari este un personaj atipic. Crescută în mijlocul favorurilor venite odată cu locul pe care îl ocupa, Amari vede totuși nedreptatea și ura din ochii tatălui său. Singura ei prietenă era Binta, o sclavă de culoare, sclavă pe care Regele o va omorî sub ochii lui Amari. Înainte să moară, Binta atinge un pergament străvechi și acesta naște mii de culori și o strălucire aparte. Amari îl fură și fuge de la castel. Trebuia să îi ajute pe divineri. Acesta este momentul când o întâlnește pe Zélie.

„Câtă vreme n-o să avem magie, ei n-o să ne trateze niciodată cu respect. Trebuie să știe că le putem răspunde lovindu-i pe măsură. Dacă ei ne ard casele, noi o să ardem pe ale lor.”

Un cap încoronat și un vierme (așa erau numiți divinerii). Nu era ușor de legat o relație, dar Tzain este cel care le aduce aminte că au un interes comun. Trebuia să se alieze pentru a ajuta Magia să renască. 

Nu poate merge totul ca pe roate. Inan, Prințul Orïshei, este determinat să o aducă pe Amari înapoi și să afle calea pentru a distruge acel pergament blestemat. Doar că Inan pare să fie dușmanul tatălui său. Era un Maji, avea puteri. Teoretic, era imposibil. Puterea unui diviner se transmitea pe linie genetică. Practic, Inan se ura, dorea să își înăbușe Magia. Tatăl lui l-ar fi omorât fără să stea pe gânduri. „Datoria înainte de toate.” „Regatul înainte de rege.”

V-am trasat conturul poveștii, o schiță foarte vagă a avalanșei de detalii ce va veni peste voi de îndată ce intrați în lumea creată de Tomi Adeyemi. Continuarea o veți aștepta cu aceeași nerăbdare! Stilul este unul extrem de fluid, de antrenant și de captivant! Vă recomand romanul!

Romanul a apărut la Epica Publishing House și poate fi achizționat deja din librării: Libris, Elefant. 

An aparitie: 2018

Autor: Tomi Adeyemi

Categoria: Literatura Universala

Editie: Cartonata

Editura: EPICA

Nr. pagini: 594

Traducator: Cristina Jinga

 

Reclame

7 gânduri despre ”Urmașii de sânge și os – Tomi Adeyemi (recenzie, Epica Publishing House)(Vol. 1 din trilogia „Zestrea Orïshei”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.