Nedreptate – Anca R.

Bună, iubitule! Ce faci, ești bine?
Mai spune-mi, te rog, o vorbă și-atât!
De când ai plecat, este gol lângă mine
Și umblu inertă, cu sufletul rupt.

Copilul ia poza încet și o privește,
Oftează din greu și capul și-l pleacă,
Nu știe de ce tata nu îi vorbește,
Cum să îi spun că toate-o să treacă?

Cum să-i spun că tatăl lui nu mai vine
Să-l ducă la meciul de fotbal, pe seară,
Cum să îi spun când mă vede pe mine
Cu lacrimi pe chip chemându-te iară?

Cum să încep să trăiesc fără tine,
Când lumea mi-era perfectă în trei,
Te rog să veghezi, să mă aperi pe mine,
Și vino în visul meu iar, dacă vrei.

Ți-am spus că te voi iubi pentru o viață,
Să știi că o clipă nu am uitat,
Și inima mea transformată în gheață,
O poate topi doar al nostru băiat.

Reclame

2 gânduri despre ”Nedreptate – Anca R.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.