Femeile care au renunțat la bărbați – Karine Lambert (recenzie)

26686081_2020574858209219_8047891865012090298_o.jpg

V-ați închipuit vreodată cum ar arăta viața fără bărbați? Eu da, dar numai când aveam nervi pe vreun aparținător al genului masculin. Relația cu ei o compar mereu cu imaginea lanțului trofic, imagine pe care ne-o prezenta profesoara la lecțiile de biologie. Nu se poate fără ei. Lumea ar fi goală și lipsită de sens. S-ar deregla circuitul.

Cu toate că știau asta deja, patru femei diferite, provenind in culturi și medii diferite, locuiesc de bună voie într-un imobil deținut de o femeie pe nume Regina. Regina se scăldase întreaga viața în adorație și băi de mulțime. Fusese adorată de bărbați, trăise ”o mie de povești și o mie de scântei” și totuși, astăzi, pusese bazele a ceea ce va deveni Casa Celestina. Regina locuia la etajul cinci al imobilului înconjurată de bambușii pe care îi aștepta să înflorească și de relicvele propriei vieți. Într-un dressing uriaș adăpostea toate ținutele sale de scenă, afișele care o înfățișau pe ea și se învăluia în secrete și într-o aură permanentă de mister și superstiții. Regina impunea vecinelor sale aceeași concepție spartană de viață: fără bărbați. Până și electricianul des chemat în locuința acoperită cu flori de glicină era…femeie. Mă gândeam că poate Regina a fost victima unei povești triste de dragoste, dar ea suferea pentru că nu mai era tânără, se temea că nu mai putea stârni aceleași sentimente de admirație în rândul bărbaților și că faima de altădată s-a transformat prea repede în amintiri. I-am înțeles poziția, dar mi s-a părut un act de egoism, mai ales că interzicea și fiului unei vecine de imobil să își viziteze mama.

 

La primul etaj locuia Giuseppina Volpino. Ea venea din Sicilia și își dorea cu disperare să ducă o viață lipsită de forța impusă de masculi. Fusese nevoită să respecte mereu toate dorințele bărbaților din familia sa. Era fericită acum să fie stăpâna vieții sale.

Simone Bazin locuia alături de singurul mascul acceptat în imobil: motanul Jean – Pierre. Simone crescuse la o fermă alături de părinții săi, apoi își dorise să cunoască lumea. După 5 ani petrecuți bătând la pas Argentina, revine la Paris cu fiul său în brațe, copil născut dintr-o relați care i-a spulberat încrederea în bărbați. Era liniștită acum, dar era greu să îl facă pe fiul ei să înțeleagă de ce renunțase la bărbați și de ce se mutase în imobilul femeilor care au renunțat la bărbați.

Rosalie se mutase în imobil după ce toată viața ei fusese întoarsă pe dos. Francois fusese sufletul ei pereche, dar se pare că sufletul ei pereche era cam speriat de ideea de familie și copii. Când Francois realizează că Rosalie se gândea la copii, la responsabilități și la angajamente pe termen lung…pleacă fără niciun cuvânt. Singurele vești de la el soseau sub formă de cărți poștale la câteva luni.

Carla era cea care părăsește imobilul pentru câteva luni și lasă apartamentul său Juliettei. Julietta fusese convinsă de zona pitorească, de intimitatea dată de străduța aceea înțesată de oameni respectabili, dar habar nu avea de povestea și regulile ce planau în jurul acestui imobil.

Juliette părea un nume predestinat lipsei de iubire. Îl aștepta pe Romeo al ei și nu era de acord sub nicio formă cu regulile impuse de Regina. Nici nu voia să se gândească la o lume fără bărbați. Juliette este prezența care resuscitează un pic viața femeilor din imobil, este un caracter efervescent și nu se sfiește din a-i ține piept Reginei stupului. Ea nu înțelegea de unde venea modul acesta drastic și tranșant de a renunța și de a refuza fericirea.

„… – În ce-o privește pe Regină, înțeleg, dar voi… de ce trăiți într-un imobil interzis bărbaților?

– Când ții regim, n-o să te instalezi într-un magazin de praline! 

-E deci un regim? întreabă Juliette.

-N-am renunțat la dragoste.

-E frumoasă dragostea, adevărata dragoste.

-Am renunțat la speranța nebunească de a o trăi. 

-În montagnes russes.” 

”Nu înlocuiești iubirea cu altceva. Înlocuiești iluziile, așteptarea, agitați, dependența, dezamăgirile, terapia de cuplu, nimicul, cu lucruri plăcute, la îndemână, care nu dispar la prima adiere de vânt, odată cu primii muguri, primăvara.” 

O vor convinge și pe Juliette sau Juliette le va convinge că dragostea merită toate sacrificiile?

A fost o lectură extrem de relaxantă, o poveste în care am gustat din dulceața și gustul amar deopotrivă, o poveste în care, sub același acoperiș,  s-au reunit caractere diferite, speranțe, deziluzii și optimism. Dacă ar fi fost un pic mai mult dezvoltate poveștile de viață ale femeilor, am fi avut, cu siguranță. un roman încărcat de emoții și trăiri. Dacă aveți nevoie de o carte capabilă să vă deconecteze de la ritmul nebun impus societatea în care trăim, aceasta este!

Cartea poate fi achiziționată de pe site-ul librăriei Libris, adică de aici. (o găsiți și la un super preț!)

Despre carte:

An aparitie: 2015

Autor: Karine Lambert

Categoria: Romane de dragoste, Carti romantice

Editia: Paperback cu supracoperta

Editura: TREI

Nr. pagini: 176

Traducător: Doina Ioanid

Reclame

19 comentarii Adăugă-le pe ale tale

  1. Foarte interesanta cartea. Cred ca o s-o achizitionez!😊

    Apreciat de 2 persoane

    1. ancasicartile spune:

      E doar 7 lei pe libris. E numai buna pentru relaxare!

      Apreciat de 1 persoană

      1. Și la un preț așa mic. Super tare! 🙂

        Apreciat de 2 persoane

  2. anasylvi spune:

    Ce draguta pare! Multumesc pentru recomandare!

    Apreciat de 2 persoane

    1. ancasicartile spune:

      Cu mult drag! A fost o plăcere! 🙂

      Apreciat de 2 persoane

  3. Geo spune:

    Cred ca ar fi o carte pe gustul meu!

    Apreciat de 2 persoane

    1. ancasicartile spune:

      Să știi că e numai buna pentru relaxare. 🙂

      Apreciat de 1 persoană

  4. Adriana Ivan spune:

    Și mie mi-a plăcut foarte mult 😍

    Apreciat de 1 persoană

    1. ancasicartile spune:

      De la tine am ținut-o minte. 🙂

      Apreciază

  5. Mariam Oana spune:

    Așa de tare îmi amintește de „Femei fără bărbați” a lui Parispur această cărticică… Pare a fi extrem aceeași atmosferă, așa că, probabil, o voi încerca și pe aceasta la un moment dat.

    Apreciat de 1 persoană

    1. ancasicartile spune:

      Nu am citit cartea de care spui, dar pe-asta ți-o recomand cu drag

      Apreciază

  6. Nan Paula Amalia spune:

    Mi-As dori sa citesc aceasta carte!😊

    Apreciat de 1 persoană

    1. ancasicartile spune:

      Daca vei câștiga, pe acesta o voi trimite :))

      Apreciază

  7. Oana M. spune:

    Minunată carte. Am citit-o recent și eu. E scurtă, dar cuprinzătoare. Are umor, dialog, povești de viață diferite.
    La tine am văzut recenzia și m-am hotărât să citesc prima dată cartea asta înaintea altora pe care le am pe listă în prezent.
    😊

    Apreciat de 1 persoană

    1. ancasicartile spune:

      Ce mă bucur! E scurta, dar mă gândeam că dacă ar fi fost lungită, s-ar mai fi pierdut din farmec

      Apreciază

  8. Cred ca orice femeie si-a imaginat, macar o data, viata fara barbati 😉

    Apreciat de 1 persoană

    1. ancasicartile spune:

      Bine că nu sunt singura :))

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s