Recenzii

Supraviețuitorii – Georgia Hunter Recenzie

fb_img_151083850266491441418.jpg

”Povestea extraordinară a unei familii de evrei polonezi separați la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, însă hotărâți să supraviețuiască și să se reunească.” 

Evrei. Agonie. Exterminare. Lagăre. Moarte. Siberia. Nedreptate. Condiții inumane. Hitler=Iad

Romanele de această factură sunt cele care îmi răvășesc sufletul, mă răscolesc și mă tulbură peste măsură. De fiecare dată mi se întâmplă la fel. M-aș opri din citit, dar în același timp vreau, îmi doresc să știu mai mult, să descopăr cât mai multe povești și cât mai multe mărturii ale supraviețuitorilor.

Nu am afla enormitatea acestei perioade, a acestei exterminări, dacă nu ar exista ei. Nici dacă aș citi fiecare mărturie în parte, tot nu aș putea să înțeleg oroarea și dezumanizarea specifică politicii lui Hitler. Mi se pare inuman, nedrept. Iad? E prea puțin spus.

Am citit cartea cu sufletul făcut fărâme. Am strâns din pumni și am plâns, am oftat, m-am înfuriat, m-am îngrozit și am simțit speranța dincolo de haos. După ce am citit nota autoarei, am plâns din nou. Am simțit fiorii reci ai groazei, ai urii și ai furiei. Povestea este adevărată. Este povestea unei familii de supraviețuitori, povestea unor oameni care au avut neșansa să se nască evrei și să trăiască în acele vremuri, dar care au avut un pic de noroc și au ieșit întregi din iad, întregi fizic, mutilați sufletește.

Nici nu știu de unde să încep. Nu îmi vine să cred că am citit un roman de debut. Nu am simțit stângăcie. Am simțit din plin fiecare sentiment descris, groaza a fost amplificată de formularea strictă, precisă și simplă. La început mi s-a părut un pic greoaie. Multe piste de urmărit, multe nume deodată și mă temeam că nu le voi reține. Dar, cum să nu reții traseul lor către iad pavat cu durere? Cum să nu te impresioneze faptul că, dacă ar trebui să alegi un cuvânt paralel cu durerea lor, acela ar fi ”dragostea”? Am simțit dragostea din sânul acestei familii, le-am resimțit legăturile, m-a impresionat dorul și raportarea lor continuă la totul pe care îl formaseră pe când soarele strălucea și pe strada lor și nu erau însemnați cu steaua lui David.

 

”Relațiile încep cu sinceritate, îi spusese odată Nechuma. Asta e baza, pentru că a fi îndrăgostit înseamnă să vrei să împarți totul cu ființa iubită – visurile, greșelile, cele mai adânci temeri. Fără aceste adevăruri, o relație se va nărui.” 

 ”Supraviețuitorii” este o bucată de istorie, istoria unei familii sau a unei nații; este lupta pentru supraviețuire, lecția de viață și de dragoste. E tare greu să te gândești că aceste atrocități s-au comis cândva în această lume. Ar fi incredibil de greu să le citești, darămite să atribui corpurilor aruncate din tren sau scoase sub forma unor legături de oase din lagărele de exterminare. A fost zguduitor. Mi-a rupt sufletul în mii de fărâme. Cum să cred eu că sub același soare poate să încapă la un loc raiul și iadul? Cum se poate juca cineva cu viața a milioane de oameni? Cum pot să pună stigmate și să îi creadă impuri? Cum au putut ei să reziste acelor tratamente inumane? Cum să te simți când descoperi că faci parte din cei 300 de evrei care au rămas din 30.000? Norocos? Da. Ai supraviețuit. Ei nu au putut să învingă dragostea ta de viață. Ți-au anulat identitatea, au încercat să îți calce în bocanci mândria și demnitatea, dar nu au putut să ajungă la suflet. Asta nu le-a aparținut niciodată.

Familia Kurk era formată din Sol și Nechuma (mama și tatăl) și copiii: Genek – căsătorit cu Herta; Mila – căsătorită cu Selim cu care avea o fetiță, Felicia; Addy; Jakob – căsătorit cu Bella; și Halina.

Familia locuia în Polonia, erau fericiți să împărtășească fiecare sărbătoare care era și momentul perfect pentru reuniune. Dragostea era liantul lor, se respectau și Nechuma și Sol le insuflase copiilor valorile care îi transformaseră pe acești în oameni puternici și ambițioși. Casa lor era plină de fotografii, de râsete și de muzică. Addy era compozitorul familiei și singurul care locuia departe de casă. Asta l-a salvat. Sau l- condamnat la ani de nesiguranță și de lupte interioare.

 Addy locuia în Franța în momentul izbucnirii războiului. Trăia ocupația nazistă numai din scrisorile mamei sale. Femeia îl ruga să rămână departe deși și l-ar fi dorit acasă de Paștele evreiesc. În zadar încearcă el să ajungă în Polonia. Drumurile îi rămâneau închise.

Familia rămasă în Polonia este nevoită să se împartă, să renunțe la apartamentul familiei și șa bunurile acumulate și să se mute în chirie într-un spațiu extrem de mic. Sunt obligați să poarte steaua lui David, li se impun tot mai multe reguli și apoi sunt trimiși la munci grele în agricultură sau fabrici. Porțiile de mâncare erau extrem de mici iar mila nu mai exista în vocabularul lor. Erau tratați cu asprime, lovituri și înjurături, dar asta nu le omoară nici speranța, nici spiritul.

Jacob o cheamă pe Bella în orășelul în care se refugiase, Adam se specializează în falsificatul actelor de identitate și colaborează cu Rezistența. Își doreau cu disperare înapoi statutul de om și țara, demnitatea și onoarea.

Genek și Herta sunt arestați și exilați în Siberia unde vor înfrunta condiții grele. Dar, în tot acest iad coborât pe pământ, există o geană de speranță și dragoste. Herta era însărcinată și își aduce băiețelul pe lume în ciuda vitregiei sorții sale. Dragostea ei, puțina hrană și laptele matern călduț picurat pe ochii copilului atunci când acesta se trezea cu ei înghețați datorită frigului, sunt, se pare, suficiente pentru supraviețuirea lui și a ei. Îi luaseră tot ce avea, dar ea devenise mamă și viața ei avea sens.

Selim lucra ca doctor. La un moment dat este dat dispărut și lumea Milei se adâncește și mai tare în acel abis infernal. Felicia avea numai patru luni și spre deosebire de părinții și rudele sale care apucaseră să se bucure de frumusețea vieții, ea va fi nevoită să copilărească printre bombe, murdărie, foamete și durere. Unde era farmecul vieții și al copilăriei? Ea știa doar să se ascundă sub masa de lucru a mamei ei, să facă pe ”statuia” în vreun sac pentru a nu fi descoperită de naziști. Mila este definiția perfectă pentru dragostea de mamă. Imposibilul l-a făcut pentru a-și salva și proteja fiica. Este reprezentanta mamelor care au luptat cu toate armele pentru pruncii lor.

Halina se transformă treptat din femeia care își asorta ținutele în femeia care ar fi făcut orice nebunie pentru a-și salva familia. Nu aș fi crezut că poate fi atât de tare.

În timp ce familia lui suferă, este deportată sau arestată, Addy era prizonierul nesiguranței sale. Luptase în armată și apoi profitase de unica șansă ce i se oferise pentru a emigra în Brazilia. Voia o viață nouă, dar nu știa nimic despre familia lui. Rămâne neobosit în demersurile sale de a afla ceva despre ei. M-a emoționat ambiția lui.

Deși viața în lagăre, fabrici sau cartierele unde erau păziți cu pușca, nu era viață, speranța și dragostea răzbate din fiecare rând și fiecare acțiune. Este o carte tristă, extrem de dureroasă, dar care spune istoria vie a unei familii ce a supraviețuit doar pentru a mai celebra încă o dat Paștele evreiesc în vechea formulă completă. Nu ai cum să rămâi indiferent la asemenea poveste, nu ai cum să nu resimți durerea și speranța lor. Restul poveștii va trebui să îl aflați singuri. Lipsesc multe detalii din viața lor, multe piedici și multe lacrimi.

Voi păstra cartea pe raftul meu special. V-o recomand cu drag!

 

Mulțumesc echipei de la Libmag, librărie online, pentru acest exemplar! Cartea poate fi achiziționată de aici.

Descriere
Editura: Rao
Colectia: Biblioteca Rao
Anul: 2017
Limba: Romana
Coperta: Cartonata (hardcover)
Numar volume: 1
Numar pagini: 544
Traducător: Laura Monica Cibotariu

 

Anunțuri

18 gânduri despre „Supraviețuitorii – Georgia Hunter Recenzie

  1. Acest gen de carti si mie îmi plac foarte mult. Sufăr alaturi de personaje si ma întristez de fiecare dată când termin o astfel de carte, dar nu ma pot opri si sa nu le mai citesc. Felicitări Anca pentru recenzie si pentru curajul de a o citi!

    Apreciat de 2 persoane

  2. Mi-ai indus o stare de „piele de gaina” cu recenzia ta, mai ales ca tocmai citisem si eu o carte despre Al Doilea Razboi Mondial. Sunt total de acord cu tine ca nu se exista cuvant care sa descrie rautatea aceea ce a declansat tot razboiul si toata crima produsa.

    Apreciat de 1 persoană

  3. O recenzie care face pielea de găină și care te pune mult pe gânduri, felicitări! ❤ Am pus și eu romanul pe lista de dorințe, știu că va fi pe placul meu, chiar dacă va trebui să îmi fac curaj pentru a îl citi.

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s