Recenzie: Vorbeste-le despre batalii, regi si elefanti – Mathias Enard

 

 

Despre autor: 

”Mathias Enard, născut în 1972, studiază civilizațiile arabe și persane și petrece mult timp pentru cercetare în Orientul Mijlociu. În prezent predă la Barcelona, traduce din limba arabă și scrie despre arta islamică.

În 2003 debutează cu romanul La Perfection du tir, care va fi recompensat cu mai multe premii pentru francofonie. Confirmă apoi în 2008 cu Zone, un roman scris într-o singură frază lungă de 500 de pagini, pentru care câștigă nu mai puțin de 6 premii literare. În 2010 publică ”Vorbește-le despre bătălii, regi și elefanți”, un mare succes de critică, pentru care primește premiul Goncourt des lyceens.

Consacrarea definitivă în 2015, când câștigă prestigiosul premiu Goncourt pentru romanul Boussule. ”

 

De multe ori ridicăm artiștii pe un piedestal. Îi privim cu alți ochi, îi poziționăm în altă lumină și admirăm tot ce iese din mâinile lor. Uităm frecvent un lucru: și ei sunt oameni. Oameni plini de defecte, de traume, de lupte, de pierderi, de decizii greșite. Uităm să ne gândim atunci când urmărim obiectul muncii lor la procesul de creație care implică ore de insomnie, muncă titanică, lupte interioare, schițe și planuri.

” La mult timp după aceea, în februarie 1564, e rândul lui Michelangelo să se pregătească de plecare. Douăzeci și șapte de statui mari din marmură, sute de metri pătrați de fresce, o capelă, o biserică, domul celui mai celebru templu al lumii catolice, mai multe palate, o piață în Roma, tot pe atâtea desene și studii, un nume asociat pentru totdeauna Artei, Frumuseții și Geniului.” 

 

Vorbește-le despre bătălii, regi și elefanți este o carte ce reușește în mai puțin de 200 de pagini să te facă să resimți pasiunea, dedicarea și cercetarea autorului. Clar, concis, aproape cu aceleași linii sigure și perfect trasate ca la desenele lui Michelangelo, Enard descrie o perioadă scurtă din viața celebrului artist: sosirea acestuia la Constantinopol pentru a urma doleanța sultanului-construirea unui pod.

” Gloata se cucerește dacă-i vorbești despre bătălii, regi, elefanți și ființe fantastice; despre fericirea ce va veni după moarte, dacă-i vorbești despre lumina ce le-a păzit nașterea, despre îngerii care roiesc în jurul lor, despre demonii care-i amenință și despre iubire, iubire, această promisiune a uitării și a îndestulării.”

 

Michelangelo concura cu desenul lui Da Vinci, proiect ce nu a fost pe plac mărețului sultan. Podul trebuia să fie punte de legătură, dar trebuia să surprindă bogăția și măreția imperiului otoman, să evidențieze dragostea lor pentru detalii și cultură.

Enard s-a aplecat cu măiestrie asupra a ce însemna Michelangelo dincolo de numele său. A surprins stările lui, plimbările dese, incertitudinile și luptele sale în procesul de creație. I-a descris și stările sufltești, l-a urmărit în sufletul său și a redat zbuciumul său lăuntric atunci când acesta se simțea atras de o tânără dansatoare.

De altfel, după noaptea petrecută în brațele frumoasei care îi răpise liniștea, lui Michelangelo îi vine în minte planul podului. Reușea să îl vizualizeze cu ochii minții până în cel mai mic detaliu, îi înțelege rolul și știe cum să îl situeze din punct de vedere arhitectural deasupra celorlalte elemente reprezentative ale Constantinopolului.

”- Veți adăuga frumusețe lumii, spune Mesihi. Nu există nimic mai maiestuos decât un pod. Niciun poem nu va avea vreodată această forță, la fel, nicio istorie. Atunci când se va vorbi despre Constantinopol vor fi amintite Sfânta Sofia, moscheea lui Baiazid și opera voastră, maestro. Nimic altceva.”

Deși se distanțase de jocurile de culise de la curtea papală, Michelangelo ajunge din nou în mijlocul unor planuri politice ce nu îl vizau direct dar îl plasau ca pion central în jocul răzbunării.

Dacă va ajunge el sau nu să construiască mărețul pod aflați singuri. Să nu trișați, să nu aruncați privirea peste Google. 🙂

 

Mi-a plăcut stilul în care este scrisă cartea. Enard are o cadență proprie, un stil care îl face la fel de original ca protagoniștii săi. Aș fi vrut poate un pic mai mult dialog. Uneori am fost amețită printre rânduri încercând să descopăr singură dedesubturile frazelor și acțiunilor. Cred că asta m-a atras cel mai mult la carte: faptul că autorul nu îți servește nimic pe vreo tipsie aurită. Te lasă să descoperi, să tragi concluzii și să faci parte din lumea lui.

 

Cartea a apărut la Editura Nemira, pe 13 septembrie 2017 și face parte din colecția Babel.

 

TRADUCATOR Cristian Fulas
FORMAT Paperback
NR. PAGINI 152
NUMAR VOLUME 1

Mulțumesc mult pentru exemplarul oferit! Cartea o puteți achiziționa de pe site-ul editurii Nemira.

 

15823205_1648045181879033_4897312620351619070_n

Anunțuri

6 gânduri despre &8222;Recenzie: Vorbeste-le despre batalii, regi si elefanti – Mathias Enard&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s