Soția zeului bucătăriei – Amy Tan

21688086_1968439640089408_5014961992250148610_o.jpg

Acesta este un roman care mi-ar fi plăcut să nu se termine prea curând. Este un volum care mi-a predat despre viață și femei puternice în 598 de pagini, care mi-a facilitat incursiunea într-o țară ce pare că a rămas cu aceleași mentalități prezente și în secolul XX (perioada în care este plasată acțiunea acestei cărți),  un roman care m-a înduioșat cu grația autoarei de a prezenta momente triste și clipe luminoase deopotrivă, un roman care și-a câștigat cu siguranță un loc în topul celor mai bune citite în anul acesta.

Nu este un roman alert. Nu abundă în acțiune. Este un roman-confesiune, așa l-aș numi eu. O confesiune în care o femeie puternică își arată originea forței ei și își recunoaște slăbiciunile, greșelile, lăsând să se vadă dincolo de pânza pe care o așternuse peste viața de zi cu zi. Cine ar fi putut să o înțeleagă? Cine ar fi mers pe urmele pașilor ei și ar fi înțeles direcția lor?

Cine era ea acum? Cine fusese ea atunci?

Pe Amy Tan nu am descoperit-o de prea mult timp, așa că nu aș trage vreo concluzie asupra constantei din scrierile sale. Pot să spun doar că am observat că accentul este pus pe femeie. Mi se pare că face cumva dreptate. Femeia în China este parcă născută pentru sacrificii. Nu are vreun cuvânt de spus, își petrece aproape toată viața în spatele bărbatului privind în pământ. Se consideră vinovată că naște fiice și crede că ghinionul din viața copiilor săi provine din vreun dezechilibru de-al ei din tinerețe.

Mi-a plăcut tare mult modul natural în care autoarea înfățișează evenimentele din viața personajelor sale împletind destinele lor cu parcursul Chinei, apoi urmărind noul lor statut – acela de imigrant.

 

Romanul debutează în America zilelor noastre. Winnie venise din China, se căsătorise cu un cetățean american pe care destinul se încăpățânase să i-l scoată în cale. Pearl era fiica lor mai mare, căsătorită la rândul ei. Moartea soțului lui Winnie adâncise prăpastia dintre aceasta și fiica ei. Ambele femei păstrau niște secrete pe care nu erau dispuse să le împărtășească una cu celalaltă.

Helen, prietena de-o viață a lui Winnie, o amenință pe aceasta că va dezvălui toate tainele lor. Prietenia dintre cele două femei trecuse dincolo de devotament și mi s-a părut de la început că pe ele le unea ceva mult mai puternic. Mărturisirea lui Helen și dorința ei de a spune adevărul mi-au trezit imediat interesul.

Pentru că și Pearl avea secretele ei, mă gândeam că toată povestea se va focusa asupra ei. Nicio clipă nu m-am gândit că Winnie, femeia care credea în cultura tării sale, femeia micuță de statură, mereu pregătită să spună o poveste, era de fapt personajul unei uimitoare povești de viață; o poveste care te încântă, te seacă de lacrimi, te cucerește și te lasă fără cuvinte.

Iminența intențiilor lui Helen o determină pe Winnie să fie prima care încearcă să rupă bariera dintre ea și fiica sa. Comparase întotdeauna cele două culturi (cea chineză și cea americană), încercase constant să insufle credințele ei copiilor săi în ciuda reticenței lor, dar nu dezvăluise niciodata sursa fricilor sale. Sosise cu-adevărat momentul adevărului.

 

Winnie a avut o viață grea. O viață dură. O viață care îi anulase constant stima de sine, o îngenunchiase treptat; un destin lipsit de dragoste, plin de cuvinte dure, un destin în care avusese mult prea multe începuturi.

Mama ei fusese concubină, Soția cu numărul patru. Un timp fusese alintată și iubită, apoi mama ei dispăruse iar ea fusese alungată. Dispariția mamei sale era descrisă în atâtea povești încât mintea ei de copil nu mai putea să discearnă între ele. Viața ei era acum la mila rudelor din partea tatălui său și asista neputincioasă la fericirea altora.

Când Wen Fu apare în viața ei, Winnie crede că soarele va apărea în sfârșit în viața ei. Are la dispoziție numai câteva zile pentru a sta în casa socrilor ei pentru că soțul său se înrolase ca pilot în armata chineză, dar fusese suficient timp pentru a afla adevărata fața a rudelor acestuia. Toată zestrea ei fusese confiscată, vândută și împărțită iar personalitatea lui Wen Fu era la ani lumină de tânărul șarmant în care se erijase acesta în perioada în care s-au cunoscut.

Winnie și-a urmat soțul, nu putea să aleagă și a trebuit să trăiască ani de teroare, de chin și de umilințe.

Era aceasta soarta ei? Era prețul pe care îl plătea pentru fuga mamei ei?

Nu aș putea să vă redau suferința ei. Gândiți-vă la ceva urât, apoi înmulțiți totul cu zece. Nu știam cât mai poate îndura ea, dar știam cât de nemernic era Wen Fu. Cu fiecare rând pe care îl parcurgeam și în care eram pe acest drum al Golgotei alături de ea, mă înfuriam și mai tare pe conceptele lor de viață și pe rudele care au obligat-o să accepte această căsătorie.

Și-a pierdut puritatea, inocența, încrederea, speranța și copiii. A înghițit umilințe și s-a hrănit cu speranța că într-o zi se va putea întoarce în casa rudelor sale și le va putea cere anularea acestei torturi primite în schimbul unei semnături și pe baza unor legi nescrise dar atât de valoroase.

A fost nevoită să accepte și să o ia de fiecare dată de la capăt. Erau mutați continuu în funcție de interesele armatei. Pe cât de laș era soțul ei la bordul avionului său, pe-atât de viteaz era acasă.

Cu fiecare pagină pe care o întorceam mă îngrozeam mai tare și urmăream numerele din josul paginilor. Nu pentru a vedea când se termină ci pentru a vedea cât mai stau în compania cărții.

Helen a fost sarea și piperul din viața lui Winnie, un personaj spumos pe care ba te înfurii, ba îl adori.Helen a fost momentul de respiro de la viața lui Winnie, Helen a fost imaginea în oglindă a vieții lui Winnie. Mă gândeam…într-o parte prea mult, într-o parte extrem de puțin.

Povestea lor se împletește pe durata a mai multor ani și fiecare dezvăluire m-a determinat să îndrăgesc și mai mult cartea și personajele ei.

De ce îi era datoare Winnie lui Helen? Cum scăpase aceasta din ghearele lui Wen Fu și de ce păstrase secretă existența ei dinainte de America? Va putea mama să regăasească drumul spre inima fiicei sale? Va putea fiica să accepte trecutul mamei sale?

Atât de mult mi-a plăcut această carte, atât de aproape mi-a fost de suflet încât o voi recomanda tuturor celor din jurul meu!

 

Mulțumesc celor de la targulcartii.ro pentru acest roman minunat! Cartea o puteți achiziționa de aici dar puteți să găsiți și alte titluri la prețuri avantajoase!

 

Despre carte:

Editura: Polirom
Colectia: Biblioteca Polirom
Anul: 2007
Limba: Romana
Coperta: Brosata (paperback)
Numar volume: 1
Numar pagini: 600

Traducator: Ioana Filat

 

 

Anunțuri

14 gânduri despre &8222;Soția zeului bucătăriei – Amy Tan&8221;

  1. Oli zice:

    Sunt foarte deosebite cartile care fac referire la societatea chineza, care ne uluiesc efectiv prin prapastia dintre mentalitatile noastre si ale lor, mai ales in trecut. Cred ca acum s-a mai estompat putin…
    Iti recomand o carte care m-a fascinat din acest punct de vedere: „Vant de rasarit, vant de la apus” de Pearl S. Buck (autoare care a luat premiul Nobel pentru literatura pentru scrierile ei inspirate din viata societatii chineze de la inceputul secolului trecut). Are un stil mai aparte, cred ca iti va placea.

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s