Nume de cod: Arkon, Seria ”Sergiu Manta”(#1) – Anamaria Ionescu ***Recenzie

17321652_1458685734194378_1695472783_n

Știți cu toții zicala: ”esențele tari se țin în sticluțe mici”. Nimic nu descrie mai bine această carte. La prima vedere, te întrebi oare ce ar putea conține cele o sută cincizeci de pagini? Oare câtă acțiune să încapă? Oare nu e prea puțin?

Când am primit cărțile de le Editura Tritonic eram ca un copil. Nici nu știam pe care să o aleg, care să fie prima. Apoi am văzut că sunt genuri literare diferite, așa că am decis să le alternez. Coperta cărții autoarei Anamaria Ionescu îmi inspira forță, libertate și neconvenționalism. Am fost pe aproape, dar nu am putut intui toată dinamica acțiunii. Nu am crezut că pot să mă bucur de o poveste bine construită, alertă, fluidă, cu accente comice și cu piese care se îmbinau perfect în puzzle-ul general, având în vedere numărul de pagini

Nu am bănuit o clipă că voi avea parte de personaje complexe, de fantasme ale trecutului, de un mecanism extrem de bine pus la punct, ale cărui rotițe se tot învârt fără ca noi să știm prea multe.

Cartea m-a fascinat de la prima pagină, și nu, nu este un clișeu. Fiecare pagină, vă spun sincer, a adus informații, schimbări și alternări de stări sufletești. M-a uimit, m-a derutat, m-a întors pe dos…ce să mai, s-a cam jucat cu mintea mea. Povestea începe undeva în trecut, dar ițele nu vi le voi descâlci eu. Nu, nu! Va trebui să trăiți și voi cam ce am trăit eu. Nu este răzbunare, este plăcerea lecturii și bucuria de a trăi o carte bună.

O crimă petrecută la o bază de antrenamente militare, îi aduce laolaltă pe sublocotenentul Cristian Herra, de la poliția militară și pe inspectorul-șef Andrei Cruceanu, de la IPJ Brașov. De ce două tabere amestecate? Pentru că victima era un fost militar trecut în rezervă, iar ei doi trebuiau să descopere agresorul. Baza de antrenamente aparținea lui Silviu Braga, care rămăsese unicul moștenitor după moartea fratelui său.

Tabăra de la Leșița era una de instrucție atât pentru militarii ce doreau să se antreneze, cât si  pentru cei care fuseseră răniți și aveau nevoie de recuperare. Cea de-a treia categorie era formată din ”șoimi”, copiii cadrelor militare ce doreau să aibă la ușă viitori bărbați plini de curaj și de devotament.

Jurcan, victima noastră, avea șaptezeci și cinci de ani și făcuse ceva valuri la viața lui. Era cunoscut pentru pornirile lui împotriva homosexualilor și comportamentul extrem de dur pe care îl avea cu micuții lui cadeți. După primele investigații, cei doi anchetatori știu că mobilul crimei nu era greu de depistat, mai greu era să afle cine îl eliminase pe colonel.

În tabără, Herra și Cruceanu îl întâlnesc și pe Sergiu Manta. Sergiu era un tip dur, cu o constituție impresionantă, tăcut și extrem de rezervat. Umbla peste tot cu motorul său și câinele lui, Arkon. Deși lui Cristian Herra îi este extrem de ușor să se apropie de el, Cruceanu își păstrează anumite semne de întrebare, mai ales că după o anchetă mai amănunțită în trecutul ”rockerului” Sergiu, inspectorul-șef află că acesta avea un copil și o soție din Filipine, că avea o meserie de IT-ist, lucru mult mai bine plătit ca jobul lui de băiat bun la toate din tabără.

Deși Cruceanu insistă cu suspiciunile la adresa lui Sergiu, Cristian se apropie foarte mult de rocker. Ajung să fie prieteni și chiar să petreacă timp împreună. Nu putea să creadă că tatăl devotat, omul care își privea soția cu dragoste, ar fi putut comite o crimă cu premeditare.

Numai că un jurnal al surorii lui Silviu Braga aruncă o altă lumină asupra cazului. Secrete sumbre, bine păzite de mulți ani ies la lumină și eliberează fantomele trecutului. Exista o legătură între Braga, Jurcan și Sergiu Manta, dar care era aceasta? Cine l-a vrut pe Jurcan eliminat? Putea Cristian să mai păstreze secretul?

Și dacă voi credeți că o dată cu aflarea agresorului, totul se va termina, vă înșelați la fel de mult ca mine. Am privit pagina și am rămas blocată. Nu, nu are cum. Da de ce să facă asta? Da care mai este sensul? Bineînțeles că am citit cu și mai multă aviditate, începusem ancheta mea și aveam nevoie de răspunsuri. Am aflat răspuns la toate întrebările, numai una a rămas neelucidată. Așa că aștept cu nerăbdare să aflu ce se întâmplă mai departe.

Îți mulțumesc, Anamaria Ionescu, pentru pielea de găină de la finalul cărții. Până atunci eu țin degetele încrucișate să iasă cum îmi doresc eu pentru personajul ce l-am îndrăgit instantaneu.

Mulțumesc mult Editurii Tritonic pentru exemplarul oferit! Dacă v-am făcut curioși, cartea o puteți cumpăra de aici, unde veți descoperi și volumul doi al seriei. 429837_388311107864636_350553007_n

Anunțuri

Un răspuns la „Nume de cod: Arkon, Seria ”Sergiu Manta”(#1) – Anamaria Ionescu ***Recenzie”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s